Ceremoniile solemne de depunere a jurământului militar au fost desfășurate în Regimentul de Stat Major ,,General de brigadă Nicolae Petrică’’ și Brigada de Infaterie Motorizată ,,Ștefan cel Mare’’, din capitală.

Prezent la evenimentul organizat în Brigada de infanterie motorizată ,,Ștefan cel Mare’’, șeful Marelui Stat Major, comandant al Armatei Naționale, general de brigadă Eduard Ohladciuc i-a felicitat pe tinerii soldați, îndemnându-i să fie disciplinați, responsabili, sârguincioși și să obțină rezultate bune la toate activitățile în care vor fi implicați.

În același context, generalul de brigadă Ohladciuc a vorbit despre oportunitățile de angajare în serviciul militar pe contract, îndemnându-i pe tineri să aplice pentru o carieră în Armata Națională.

Totodată, locțiitorul șefului Marelui Stat Major, general de brigadă Sergiu Cirimpei, prezent la evenimentul din Regimentul de Stat Major ,,General de brigadă Nicolae Petrică’’, le-a urat tinerilor succes pe parcursul îndeplinirii serviciului militar în termen.

De menționat că militarii în termen care au depus, astăzi, jurământul militar au fost încorporați în luna aprilie curent. Aceștia au finalizat cursul de instruire inițială, în cadrul căruia au studiat regulamentele militare, elementele instrucției de front și instrucția tragerii.

Serviciul militar în termen în Armata Națională durează 12 luni.

Ministerul Apărării informează că instituţia are toleranță zero la acte de corupție și acțiuni ilegale și va colabora cu organele de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor cazului respectiv.

Antrenamentele fac parte din Cursul de calificare parașutări, care a demarat în luna mai, curent.

Instruirea cuprinde ședințe teoretice, antrenamente la sol și executarea parașutărilor.

La final, participanții la curs vor primi brevetul de parașutist.

Activitatea face parte din Planul de instruire al Armatei Naționale pentru anul 2023.

Cursul de instruire este organizat în contextul asistenței umanitare oferite specialiștilor ucraineni pentru obținerea abilităților necesare în curățarea terenurilor de obiecte explozive, urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Totodată, instruirea se desfășoară în scopul prevenirii cazurilor de rănire sau deces în rândul populației din Ucraina în urma exploziei unor obiecte rămase în sol.

Cursul va dura patru săptămâni și va cuprinde atât ședințe teoretice, cât și practice.

CHIȘINĂU, 31 mai 2023 — Ceremonia de recepționare a primului lot de echipamente livrate pentru Armata Națională prin intermediul Instrumentului European pentru Pace a avut loc astăzi la sediul Agenției pentru Știință și Memorie Militară. La eveniment a participat ministrul apărării, Anatolie Nosatîi și Vice-președintele Comisiei Europene, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, aflat la Chișinău, în contextul participării la cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene 2023.

După inspectarea bunurilor care fac parte din pachetul de asistență, în valoare de 7 milioane euro, aprobat pentru Republica Moldova în anul 2021, cei doi oficiali au susținut un briefing de presă.

„Întrunirea noastră de azi demonstrează, încă odată, că Uniunea Europeană este alături de noi. În acest sens, exprimăm gratitudine țărilor membre ale UE pentru susținerea oferită Republicii Moldova practic în toate domeniile prioritare de dezvoltare, inclusiv pe dimensiunea apărării naționale. În anul 2021, Uniunea Europeană a lansat platforma de suport ‚Instrumentul European pentru Pace’, și tot atunci Consiliul European a aprobat prima tranșă de ajutor pentru sistemul de apărare al Republicii Moldova. Inițial, pachetul de asistență financiară a constituit 7 milioane de Euro. Ulterior, acest suport a ajuns la suma totală de 87 milioane de euro. Indiscutabil, decizia respectivă este o dovadă elocventă a contribuției Uniunii Europene la consolidarea capacităților de apărare și sporirea a rezilienței țării noastre la provocările actuale de securitate.”, a spus ministrul apărării în cadrul evenimentului de presă.

Oficialul a adăugat că acestea sunt primele livrări de bunuri în contextul proiectului menționat. „Până la finele anului curent, urmează a fi recepționate și alte echipamente precum ambulanțe, roboți de deminare, vehicule de transport și echipamente medicale. Menționez că toate aceste bunuri vor veni la pachet cu servicii de instruire pentru utilizarea acestora”, a declarat oficialul.

La rândul său, vicepremierul Nicu Popescu a specificat că primele echipamente achiziționate pentru Armata Națională prin intermediul Instrumentului European pentru Pace reprezintă o nouă etapă de cooperare a Republicii Moldova cu UE în calitate de stat candidat la aderare în domeniul apărării și securității și vor avea „un impact pozitiv pentru capacitatea noastră de apărare, de a menține pacea și calmul pe teritoriul nostru, într-un context regional complicat”.

Vice-președintele Comisiei Europene, Josep Borrell a menționat, în cadrul briefingului: „Am decis să acordăm asistență din partea Uniunii Europene pentru a contribui la consolidarea rezilienței Republicii Moldova, care este una dintre țările cele mai afectate de invazia ilegală a Federației Ruse în Ucraina. Astăzi, am transmis primele echipamente oferite de UE în cadrul Instrumentului European pentru Pace, care vor contribui la dezvoltarea capacităților subunităților de geniu și medicale ale Armatei Naționale. Acesta este doar începutul. Alte echipamente urmează să vină în următoarele săptămâni și luni. Acest lucru demonstrează susținerea fermă și continuă a rezilienței Republicii Moldova din partea Uniunii Europene și țărilor membre”, a specificat Josep Borrell.

Din cauza războiului și a amenințărilor multiple, care pun presiune pe întreg continentul european, pachetul de asistență externă pentru sistemul de securitate națională, care a inclus și intervenția pentru criza refugiaților din Ucraina, ajunge la un număr cu 10 cifre, numai pentru ultimul an.

Partenerii externi și Moldova au avut în vedere o infuzie de capital și expertiză care s-a axat pe creșterea capabilităților de acțiune al sistemului de apărare, afacerilor interne, tehnologiei, intelligence-ului și a celorlalte instituții de aplicarea a legii.

Plecând de la intervenția financiară imediată în criza refugiaților, unde a fost necesar un răspuns prompt în gestionarea fluxului major de persoane la frontiera de stat, ridicarea infrastructurii pentru a oferi cazare și a asigura condiții pentru un trai decent, și ajungând până la sisteme de consolidare a capacităților de apărare a Republicii Moldova prin dezvoltarea sistemului de supraveghere a spațiului aerian, a mobilității, precum și a capabilităților de comunicații ale Armatei Naționale.

Astfel, Armata Națională, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), a beneficiat de o asistență de 47 de milioane de euro începând cu anul 2021. Asistența a constat din echipamente medicale și de geniu, pentru a ajuta autoritățile civile în situații de criză sau de urgență. Anul acesta, Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de asistență pentru Armata Națională, în valoare de 40 de milioane de euro, destinat consolidării capacităților de apărare a Republicii Moldova. Contribuția statelor europene și a UE va continua și pe viitor.

De asemenea, Afacerile interne, care au fost sub presiune din prima clipă de război, au fost și ele în atenția partenerilor internaționali, cu bugete însumate la peste 42 de milioane de euro, doar pentru anul 2022.

Aici, sprijinul extern a avut o paletă largă de abordare a domeniilor de intervenție. Plecând de la asigurarea independenței energetice pentru a scăpa de șantajul Rusiei cu blackout, sistemul afacerilor interne a fost dotat cu zeci de generatoare electrice, ca sursă alternativă de energie. Astfel, s-a reușit funcționarea în regim continuu a punctelor de trecere a frontierei de stat, a serviciului de urgență 112, a stațiilor de salvatori și pompieri, a inspectoratelor de poliție, pentru ca cetățenii să nu aibă de suferit de pe urma întreruperilor de energie electrică. Totodată, taberele temporare pentru refugiați și centrele de cazare au fost asigurate cu căldura și energia electrică.

De asemenea, a fost modernizată infrastructura și asigurată eficiența energetică a unor subdiviziuni ale poliției de frontieră și a unor sedii ale poliției naționale prin reconstrucția unor sectoare, reparații, dotări cu tehnică pentru consolidarea eficienței energetice. Totodată, a fost creat un nou punct de frontieră cu România.

Mobilitatea structurilor de securitate a fost sporită, în cazul MAI cu peste 150 de automobile și autospeciale. În dotarea IGPF au intrat tehnologii de ultimă oră în ce privește supravegherea frontierei de stat de la sol și din aer, dispozitive IT pentru scanarea documentelor, precum și alte facilități de conectare la baze de date internaționale.

La rândul său, Poliția națională a beneficiat din partea partenerilor de o infuzie de tehnologie pentru laboratorul de criminalistică, tehnologie de marcare a armamentului pentru operaționalizarea Registrului Național al Armelor, softuri specializate pentru alte domenii specifice de activitate.

Dacă intervenția prin finanțare a statelor occidentale nu ar fi existat, Republica Moldova ar fi rezistat cu greu provocărilor generate de presiunile războiului de la frontieră și șantajului energetic care a diminuat bugetul de stat.

Totodată, toate structurile din sistemul național de securitate au beneficiat de schimburi de experiență și instruiri în domeniile de activitate și au efectuat vizite de informare la instituții omoloage din țările partenere. De asemenea, exerciții tactice care au pus la un loc experiența, tehnologia de ultimă oră și lucrul în sistem integrat interinstituțional și multinațional au fost organizate atât pe teritoriul național dar și în alte țări partenere.

Intervenția statelor europene în sistemul de securitatea națională al R Moldova demonstrează pe de o parte recunoașterea capabilităților noastre de dezvoltare, precum și integrarea țării noastre în sistemul european de securitate, cuprinzând deja R. Moldova ca țară candidat la aderarea în UE.

Organizarea Summitului CPE pe data de 1 iunie reprezintă pentru R. Moldova un mesaj clar și direct care arată că țara noastră este pregătită să aibă în grijă toți demnitarii de nivel înalt ai Europei, că Moldova este producător de securitate la nivel internaționale și ca deja, țara noastră face parte din familia european a structurilor de securitate. Iar noi, dincolo de inconveniențele provocate de trafic și ambuteiaje, avem datoria să privim în viitor la beneficiile pe care le aduce acest Summit pentru creșterea calității vieții pentru fiecare dintre noi.

În scopul stabilizării situației din nordul regiunii Kosovo, subunitățile contingentelor din misiunea KFOR, inclusiv cel al Armatei Naționale, au fost implicate în acțiuni de control al mulțimii.

În urma confruntărilor respective, doi militari moldoveni s-au ales cu echimoze. Ambii sunt în afara oricărui pericol, la fel ca și toți pacificatorii din contingentul moldovenesc. Militarii moldoveni au revenit în locul de dislocare permanent și își continuă misiunile conform mandatului.

Menționăm că contingentul Armatei Naționale execută acțiuni specifice desfăşurate în conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate ONU. Misiunea trupelor KFOR este de asigura securitatea tuturor comunităților în conformitate cu mandatul său stabilit de Rezoluția respectivă.

Suntem în permanentă legătură cu militarii noştri din contingentul KFOR-18 din Kosovo. Ei îşi desfăşoară activitatea conform programului în aria de responsabilitate.

CHIŞINĂU, 29 mai 2023 — Ziua Internaţională a Trupelor ONU de Menţinere a Păcii a fost sărbătorită astăzi, la Ministerul Apărării.

În cadrul unei ceremonii desfășurate cu acest prilej, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că Republica Moldova a sprijinit și va continua să sprijine eforturile Organizaţiei Naţiunilor Unite de menținere a păcii, afirmându-se, de-a lungul timpului, drept un contribuitor la menținerea păcii și stabilității la nivel mondial.

„Începând cu anul 2003, militarii moldoveni au fost prezenţi în Liberia, Sudan, Sudanul de Sud, Coasta de Fildeş, Republica Central Africană, Georgia, Kosovo și SUA. Prestaţia acestora a fost una excelentă. Aprecierile vin din partea liderilor de echipe internaționale, comandanțlor de misiuni, reprezentanților Departamentului ONU pentru Operațiuni de Menținere a Păcii, dar și din partea cetățenilor de rând din statele unde aceștia au activat în calitate de observatori militari. Performanțele lor demonstrează că Armata Naţională dispune de militari bine-pregătiţi pentru orice fel de misiune și că atât femeile, cât și bărbații, pot contribui, în egală măsură, la menținerea păcii în țările măcinate de conflicte și crize umanitare”, a spus Anatolie Nosatîi.

Ministrul Nosatîi a adăugat că unul din obiectivele strategice ale Ministerului Apărării este sporirea participării în operații internaționale de menținere a păcii. „Vom continua să participăm în operaţiuni de pacificare cu militari pregătiţi, pentru că ne dorim să contribuim la menţinerea păcii și stabilității la nivel internaţional, şi să promovăm, astfel, imaginea Republicii Moldova şi Armatei Naţionale peste hotare”, a menționat oficialul.

La rândul său, Coordonatorul Rezident al Organizației Națiunilor Unite (ONU) în Republica Moldova, Simon Springett, a apreciat prestația militarilor Armatei Naționale în cadrul operațiilor ONU de menținere a păcii la care au participat timp de 20 de ani. „Doresc să-mi exprim gratitudinea pentru contribuția Republicii Moldova la eforturile ONU de menținere a păcii, inclusiv prin detașarea recentă a unui contingent al Armatei Naționale în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL). Sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al ofițerilor, personalului militar, civililor și experților care au luat parte sau vor lua parte la operațiile de menținere a păcii sub egida ONU au o valoare imensă nu numai pentru ONU, dar, cel mai important, pentru bărbații, femeile și copiii afectați de conflicte”, a spus Simon Springett.

În cadrul evenimentului, un grup de militari, participanţi în operaţiile de menţinere a păcii sub egida ONU, a primit distincţii ale Armatei Naţionale.

De asemenea, cei prezenţi au ţinut un minut de reculegere în memoria militarilor, poliţiştilor şi civililor decedaţi la datorie în misiuni internaţionale.

De notat că până la ora actuală, circa 200 de ofiţeri moldoveni au fost detaşaţi în calitate de observatori militari în Georgia, Coasta de Fildeş, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Kosovo și Departamentul ONU pentru operaţii de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA.

În prezent, 11 militari ai Armatei Naţionale, dintre care patru femei, se află în misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Kosovo și DPKO (SUA). Totodată, alți 32 de ofițeri, sergenți și soldați se află în misiunea UNIFIL din Liban.

Potrivit comandantului Batalionului Geniu, colonel Gheorghe Racu, obiectele explozive au fost găsite pe un lan în urma lucrărilor agricole. La faţa locului s-a deplasat echipa de genişti, condusă de căpitanul Ion Golovei.

În urma cercetării solului, militarii au identificat 93 de proiectile de artilerie, calibru 152 mm, patru proiectile de artilerie, calibru 105 mm, precum și 15 focoase de la proiectile.

Sursa a menţionat că obiectele explozive vor fi neutralizate în condiţii de maximă securitate la poligonul militar.

NOTĂ: Ministerul Apărării atenţionează că în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii, cetățenii sunt rugaţi să anunțe autorităţile locale. În cazul depistării unor obiecte explozive neidentificate, este categoric interzisă atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte, lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă, demontarea focoaselor sau a altor componente.

„SG23” este condus de Forțele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) și Comandamentul Forțelor Întrunite „General Ioan-Emanoil Florescu” din cadrul Statului Major al Apărării, Armata României.

„Saber Guardian 2023” este un exerciţiu în teren, care are ca obiectiv creșterea interoperabilității la nivel comun și multinațional cu forțele armate ale statelor aliate și partenere. Antrenamentele se desfăşoară concomitent în poligoanele militare din județele Constanța, Ialomița, Brașov, Galați, Brăila și Tulcea, din România.

În acest an, contingentul de militari ai Brigăzii de infanterie motorizată „Ștefan cel Mare” se va deplasa la locul de instruire în România cu unități de tehnică militară din dotarea Armatei Naționale. Militarii moldoveni se vor antrena la Centrul de instruire Smârdan din județul Galați, România.

De notat că la „SG 23” participă circa 10 000 de militari din 13 țări aliate și partenere — Albania, Bulgaria, Italia, Franța, Grecia, Macedonia de Nord, România, Republica Moldova, Muntenegru, Statele Unite ale Americii, Polonia, Portugalia și Țările de Jos.

Exerciţiul „Saber Guardian” se desfăşoară în conformitate cu Planul de activitate externă al Ministerului Apărării şi Armatei Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2023.

Militarii Armatei Naționale participă la exercițiul „Saber Guardian” din anul 2013.

NOTĂ: Coloana de tehnică militară se va deplasa spre România, luni, 29 mai curent.