Misiuni de pacificare
Participarea în operaţiunile şi misiunile naţionale şi internaţionale de menţinere a păcii rămâne a fi una din priorităţile Armatei Naţionale. Participarea militarilor moldoveni în misiunile de pacificare reprezintă o dovadă a aspiraţiilor statului de a promova ideile păcii, stabilităţii şi securităţii atât în interiorul ţării, cât şi peste hotarele ei, devenind astfel un stat care contribuie la fortificarea păcii.
Republica Moldova a contribuit activ la misiunile internaţionale sub egida OSCE în Republica Cecenă (1998-2000), Kosovo (1998-1999), Macedonia (2001-2002), Georgia (2000-2005), Tadjikistan (2014-2016) și Ucraina (2014-2022); sub egida NATO în cadrul forţelor multinaţionale din Irak (2003-2008), în Bosnia şi Herţegovina (2002-2004) și Kosovo (2014-prezent); în misiunile ONU în Coasta de Fildeş (2003-2017), Liberia (2004-2016), Sudan (2005-2011), Sudanul de Sud (2011-prezent), Georgia (2007-2009), Republica Central Africană (2012-prezent) şi Liban (2022-prezent), precum şi Departamentul ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA (2012-prezent).
Misiunea KFOR
Începînd cu anul 2014, Republica Moldova a detaşat contingente de militari ai Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo, în componenţa Forţei Multinaţionale de Menţinere a Păcii.
Decizia de detaşare a contingentului a fost aprobată de Parlamentul Republicii Moldova, la 1 noiembrie 2013. Misiunea de menținere a păcii în Kosovo se desfăşoară în conformitate cu rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate ONU.
Primul contingent de pacificatori moldoveni a fost detaşat în Kosovo în luna martie 2014.
Misiunea UNIFIL
Decizia de detaşare a unui contingent format din 32 de militari din Armata Națională, în cadrul Forței interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), a fost aprobată, de Parlamentul Republicii Moldova în luna noiembrie 2021. Contingentul a fost detașat în luna februarie 2023. Mandatul pacificatorilor durează 6 luni.
De notat că primii patru ofițeri moldoveni au plecat în operația de menținere a păcii din Republica Liban în luna august 2022, unde au activat în Statul Major al comandamentului misiunii.
În Liban, pacificatorii moldoveni execută misiuni de securitate și pază a obiectivelor, precum și de patrulare în aria de responsabilitate. Aceștia activează în componența contingentului italian, alături de militari din Serbia și Armenia.
UNIFIL este prima operație sub egida ONU la care Republica Moldova detașează un contingent de militari. Anterior, Armata Națională a participat în misiuni ONU de menținere a păcii doar cu observatori militari și ofițeri de stat major.
Inițiativa de detașare a militarilor Armatei Naționale în cadrul Forței interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) vine în sprijinul obiectivului de intensificare a contribuției la asigurarea păcii prin participarea în cadrul misiunilor internaționale, prevăzut în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”, dar și în contextul realizării prevederilor Legii nr.219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operații internaționale.
De menționat, UNIFIL a fost înființată în scopul retragerii forțelor israeliene din sudul Libanului și restabilirii păcii și securității internaționale. La misiunea UNIFIL participă circa 10 500 de militari din 45 de state ale lumii.
OSCE
Prima misiune OSCE a Armatei Naţionale a fost realizată în perioada anilor 1997-1999, în Cecenia, cu participarea a doi ofiţeri moldoveni. Din octombrie 1998 pînă în martie 1999, în Misiunea de Verificare din Kosovo au activat trei ofiţeri. Cea mai mare contribuţie a Armatei Naţionale la Misiunea OSCE a fost în Georgia. În această misiune, în perioada 2000-2004, au fost implicaţi opt militari. Între 2001-2002, doi ofiţeri ai Armatei Naţionale au activat în Misiunea OSCE din Macedonia, care iniţial a fost stabilită pentru a asigura independenţa Fostei Republici Iugoslave Macedonia.
Pînă în anul 2013, 17 ofiţeri ai Armatei Naţionale a Republicii Moldova au participat în diferite misiuni OSCE (Republica Cecenă — 2, Macedonia — 2, Georgia — 13), demonstrînd calităţile lor profesionale şi reiterînd că Republica Moldova nu este numai un stat beneficiar de diferite mecanisme de securitate internaţionale, dar şi un stat contribuabil activ la securitatea internaţională.
Începînd cu anul 2014, militarii moldoveni participă în misiuni sub egida OSCE în Tadjikistan şi Ucraina.
ONU
Începând cu aprilie 2003, militarii Armatei Naţionale au contribuit pentru prima dată la operaţiunile de menţinere a păcii, dirijate nemijlocit de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Circa 194 militari moldoveni au participat în misiuni ONU în Coasta de Fildeş — 43 militari, Liberia — 29, Sudan — 10, Sudanul de Sud — 39, Republica Central Africană — 27, Kosovo — 8, Georgia — 2 și Liban — 36.
În prezent, Armata Naţională este reprezentată de 10 militari în cadrul misiunilor internaţionale de menținere a păcii sub egida ONU în Sudanul de Sud, Republica Central Africană, Kosovo, Liban dar şi un militar în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA.
SFOR
Ofiţerii Armatei Naţionale au participat în operaţiunea de menţinere a păcii SFOR în perioada decembrie 2002 — martie 2004. Fiecare rotaţie pe termen deplin de 6 luni a fost efectuată de către 2 ofiţeri ai Armatei Naţionale pentru completarea funcţiilor în componenţa Statului Major al Diviziei Multinaţionale NORD. Ultima rotaţie a fost realizată în noiembrie 2004. În total, în operaţiunea de menţinere a păcii SFOR au participat 11 ofiţeri ai Armatei Naţionale (3 în Kosovo şi 8 în Bosnia şi Herţegovina).
OPERAŢIUNEA UMANITARĂ ŞI RECONSTRUCŢIE POST-CONFLICT DIN IRAK
În conformitate cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la participarea Republicii Moldova la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii” nr. 1156 — XIV din 26 iulie 2000, Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 276-XV din 3 iulie 2003 şi apelul Statelor Unite ale Americii şi statelor aliate, un contingent al Armatei Naţionale în număr de 43 militari a fost detaşat în operaţiunea umanitară şi reconstrucţie post-conflict din Irak în perioada septembrie 2003 — martie 2004. Detalii despre contingentele militare.
CONTINGENTUL ARMATEI NAŢIONALE DIN CADRUL FORŢELOR MIXTE DE MENŢINERE A PĂCII DIN ZONA DE SECURITATE
Stoparea ostilităţilor în conflictul armat din raioanele de est ale ţării s-a produs în baza „Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului militar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova” semnat la 21 iulie 1992 la Moscova.
În scopul realizării prevederilor stipulate în Acord, a fost instituită Comisia Unificată de Control (CUC) ce include trei delegaţii (a organelor constituţionale a R. Moldova, Federaţiei Ruse şi administraţiei de la Tiraspol), precum şi reprezentantul Ucrainei în comisie. Totodată, la activitatea CUC participă şi reprezentanţii misiunii OSCE în R. Moldova pe lîngă comisia nominalizată. CUC prin hotărîrile respective a instituit Zona de Securitate de-a lungul rîului Nistru, compusă din trei sectoare (nord — Rîbniţa , centru — Dubăsari şi sud — Bender) cu lungimea de 225 km şi lăţimea 12-20 km, din care trebuiau să fie retrase forţele militare şi militarizate, obiectiv realizat de autorităţile din Chişinău şi nerealizat de administraţia de la Tiraspol, care pînă în prezent menţine în Zona de Securitate forţe militare considerabile, inclusiv trei din cele patru brigăzi de infanterie motorizată şi alte unităţi militare cu un număr total de efectiv de circa 3.500 persoane.
Prin hotărîrile CUC au fost create şi introduse în Zona de Securitate Forţele Mixte de Menţinere a Păcii (FMMP), compuse din trei contingente: a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, Forţelor Armate ale organelor constituţionale ale R. Moldova şi a administraţiei de la Tiraspol.
După semnarea Acordului de la Odesa din 20 martie 1998, la sfîrşitul acestui an în Zona de securitate au început activitatea observatorii militari ucraineni (10 militari), ce activează în grupele patru-partite de observatori. Aceste grupuri de observatori constituie mecanismul de bază de control a situaţiei din Zona de Securitate şi de reacţie rapidă la diferite incidente, fiind subordonate CUC şi operativ Comandamentului Militar Unificat.
La moment în Zona de Securitate sînt dispuse 15 posturi ale FMMP. Cele trei contingente ale acestor forţe includ 1200-1300 de militari (fără batalionul contingentului transnistrean din afara Zonei de Securitate atribuit de CUC ca batalion de rezervă). Contingentele FMMP au în dotare tehnică de transport, armament de infanterie, cu excepţia contingentului Federaţiei Ruse, care la moment dispune şi de 16 unităţi de tehnică blindată (TAB) din care 13 sînt instalate la posturile FMMP (deşi delegaţia Federaţiei Ruse din CUC şi-a luat angajamentul de a le retrage din Zona de Securitate către sfîrşitul anului 2003). Unităţile militare ale contingentelor sînt dislocate: a Federaţiei Ruse — la Bender (cu o subunitate în oraşul Dubăsari); a organelor constituţionale a R. Moldova — la Cocieri, Coşniţa şi Varniţa; a administraţiei de la Tiraspol — la Dubăsari şi Grigoriopol. Grupele de observatori militari sînt dispuse la Dubăsari, Criuleni, Doroţcaia, Vadul-lui-Vodă şi Bender, iar Comandamentul Militar Unificat este dislocat în oraşul Bender. Este de remarcat că în sectorul de nord a Zonei de Securitate, la moment nu sînt dislocate subdiviziuni ale FMMP.
CUC conduce cu FMMP prin Comandamentul Militar Unificat ce se compune din comandanţii celor trei contingente şi comandantul grupului de observatori al Ucrainei. Comandamentul Militar Unificat îşi realizează atribuţiile prin Statul Major Unificat al FMMP.
Oraşul Bender şi satele Varniţa, Gîsca, Proteagailovca, teritorial constituie raionul cu regim de securitate sporit. La Bender funcţionează comenduirea FMMP a acestui raion. Altă comenduire a sectorului de nord şi centru a Zonei de Securitate este dislocată la Dubăsari.
Şeful Statului Major Unificat, ofiţerii comenduirilor militare, superiorii grupurilor de observatori şi a efectivelor care îndeplinesc serviciul la posturile FMMP sînt în exclusivitate ofiţeri şi subofiţeri ai contingentului Federaţiei Ruse.
Este de menţionat că toate hotărîrile CUC şi a Comandamentului Militar Unificat se adoptă doar prin consens. De regulă CUC desfăşoară şedinţele planificate în fiecare zi de joi a săptămîinii, iar în cazuri excepţionale la cererea uneia din delegaţii se convoacă şedinţe extraordinare nu mai tîrziu de 24 ore de la momentul adresării. În şedinţele planificate CUC examinează şi aprobă sau adoptă diferite decizii pe marginea raportului săptămînal al Comandamentului Militar Unificat cu privire la situaţia din Zona de Securitate, examinează probleme organizaţionale (de numire a membrilor CUC, a Comandamentului Militar Unificat şi observatorilor militari) şi alte probleme care au fost introduse în agenda de zi a şedinţei sau planificate anterior pentru discutare. La şedinţele extraordinare se examinează şi se adoptă decizii privind soluţionarea diferitor probleme şi incidente care au loc în Zona de Securitate şi necesită soluţionare rapidă. Şedinţele planificate de regulă se desfăşoară în oraşul Bender, iar cele extraordinare în locul convenit de delegaţii sau în oraşul menţionat.
Romana
